- Simbol al identității românești – Cămașa cu altiță este o piesă de patrimoniu cultural imaterial recunoscută de UNESCO în 2022.
- Origini străvechi – Modelele sale provin din perioada dacică, fiind transmise din generație în generație.
- Confecționată manual – Fiecare cămașă este cusută manual, iar procesul poate dura luni întregi, în funcție de complexitatea modelului.
- Altița distinctivă – Altița este partea superioară a mânecii, formată dintr-un decor geometric sau floral, cu semnificații specifice.
- Materiale naturale – Tradițional, cămașa era realizată din in sau cânepă, iar mai târziu din bumbac.
- Diferă în funcție de zonă – Fiecare regiune are propriul stil de cusături și culori predominante, de exemplu, cămășile din Oltenia sunt mai viu colorate, iar cele din Bucovina au tonuri mai sobre.
- Cămașa miresei – În trecut, fetele își coseau singure cămașa pentru nuntă, iar modelele brodate reflectau statutul social și priceperea lor.
- Tehnici de cusut transmise din mamă în fiică – În trecut, fetele învățau să coasă de la mamele și bunicile lor, iar primele lor lucrări erau simple, devenind tot mai complexe pe măsură ce căpătau experiență.
- Numărul magic 3 – Multe modele sunt bazate pe structuri tripartite (de exemplu, altița, încrețul și râurile de pe mânecă), simbolizând armonia dintre corp, suflet și spirit.
- Folosirea firelor aurii și argintii – În trecut, femeile din familii înstărite coseau cămășile de sărbătoare cu fir de aur sau argint, ceea ce le conferea un aspect regal.
- Legătura cu cerul și cosmosul – Multe dintre modelele tradiționale sunt inspirate de elemente cosmice, precum stelele, soarele și luna, reflectând credințele ancestrale ale poporului român.
- Altița nu se modifică niciodată – Deși modelele de pe restul cămășii pot varia, altița este un element fix, păstrat din generație în generație ca semn al continuității tradiției.
- Timp de lucru impresionant – O cămașă tradițională autentică poate necesita chiar și 3-6 luni de muncă intensă, în funcție de complexitatea modelului.
- Legătura cu alte culturi – Modele similare de cămăși cusute manual există și în alte culturi, cum ar fi în Ucraina, Polonia sau Bulgaria, dar stilul românesc are caracteristici unice.
- Cămașa ca „hartă a sufletului” – Unele femei coseau pe cămașă momente importante din viața lor, astfel că fiecare model avea o poveste unică.
- Primele cămăși erau vopsite natural – Culorile broderiei erau obținute din plante, fructe sau minerale, cum ar fi coaja de nucă pentru maro, sfecla pentru roșu și frunza de mesteacăn pentru galben.
- Influența cămășii asupra artei – Pictori celebri, precum Henri Matisse, au fost inspirați de cămașa cu altiță, realizând tablouri celebre, cum este „La Blouse Roumaine”.
- Cusătura „pe dos” – Unele femei coseau intenționat pe dos anumite modele pentru a proteja simbolurile sacre de „ochiul rău”.
- Încrețul – element deosebit – Pe lângă altiță, încrețul (o broderie fină la baza umărului) este un element-cheie care marchează trecerea dintre partea superioară și mânecă.
- Tradiția modernizată – Astăzi, cămășile cu altiță sunt reinterpretate în modă, fiind integrate în ținute casual sau elegante, păstrând totodată farmecul tradițional.
- Cămășile purtau „amprenta” familiei – Fiecare familie avea modele transmise din generație în generație, ceea ce făcea ca unele broderii să fie unice.
- Motivele geometrice sunt cele mai vechi – Liniile, romburile și spiralele apar pe cămășile străvechi, având semnificații mistice și de protecție.
- În trecut, femeile nu își cumpărau cămășile, ci le coseau singure – O femeie pricepută la cusut era foarte apreciată în comunitate.
- Firul roșu era considerat protector – În multe regiuni, roșul era folosit pentru a proteja de deochi și de spiritele rele.
cămașacualtiță.ro 